• Cum rămânem fără păduri virgine. Un studiu de caz

    O investigație Declic

  • ● În 2004, în cadrul unui program de preaderare la Uniunea Europeană, plătit cu bani olandezi, s-au identificat și inventariat, în România, 218.500 ha de păduri virgine și cvasivirgine. Acestea reprezentau aproximativ 3% din totalul suprafeței împădurite a țării noastre.

     

    ● Ocrotirea lor în totalitate nu ar fi avut cum să ne afecteze economic, dar ar fi fost un gest de civilizație care ne-ar fi putut defini ca țară. Acest gest însă nu a venit.

     

    ● Cu mare întârziere, în 2016 a fost creat Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Deși oferă protecție legală pădurilor seculare, acesta cuprinde sub 10% din totalul pădurilor inventariate în 2004.

     

    ● La 14 ani de la inventariere, în munți, departe de ochii lumi, pădurile virgine și cvasivirgine continuă să fie tăiate ilegal. Este și cazul pădurii de la Conțu din Munții Lotrului, Sibiu.

     

    Pe parcursul investigației, ne-am lovit, ca de obicei, de incompetența și lipsa de transparență a administrației. Am fost nevoiți să urcăm munți, să consultăm mormane de hârtii ținute prin cutii de carton și să punem cap la cap bucăți de informație, căutând eventuale ilegalități care au trecut pe sub radarul autorităților. Și le-am găsit.

     

    În toată această harababură, inspectorulpadurii.ro s-a dovedit a fi un instrument foarte util, fără de care investigația pur și simplu nu ar fi fost posibilă. La momentul publicării acestui material, aplicația inspectorulpadurii.ro nu mai este însă actualizată de către Ministerul Apelor și Pădurilor.

  • În loc de pădure… prăpăd

    Toamna 2017.

    Coborâm din creasta Munților Lotrului pe abruptul de lângă Vârful Conțu Mare. Căutăm aici o exploatare realizată într-o pădure cvasivirgină. Am aflat despre ea de pe site-ul inspectorulpadurii.ro și aveam suspiciuni că s-a făcut ilegal. Suspiciunile noastre aveau să se confirme.

    În zona Conțu, specialiști români din cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și experți internaționali au identificat, în 2004, 3 trupuri de pădure cvasivirgină. Aceasta se întâmpla în cadrul proiectului Pădurile virgine din România 2001-2018, plătit cu bani de la Guvernul Olandez. Ne-am concentrat asupra celui mai mare dintre acestea, de 117 hectare în 2004. Acesta este situat pe versantul nord-estic, la limita jnepenișului și este cuprins în Situl Natura 2000 Frumoasa.

     

    Această pădure este proprietate publică de stat și este administrată de Ocolul Silvic Avrig. În România, administrarea pădurilor se face în baza unui amenajament. Amenajamentul în vigoare a fost realizat în perioada 2012-2013.

     

    Este o practică frecventă ca la realizarea amenajamentelor să fie „ajustate” încadrarea funcțională a pădurilor, suprafețele și volumele care pot fi exploatate pentru a favoriza interesul economic al ocoalelor silvice.

    Astfel, din cele 117 hectare, doar 47 au fost cuprinse în amenajament ca și păduri cvasivirgine. În 2016, acestea au fost incluse în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Restul de 70 de hectare au rămas la cheremul lăcomiei Ocolului Silvic Avrig. Pe hărțile satelitare de pe site-ul inspectorulpadurii.ro acestea apar zdrențuite de numeroase exploatări.

     

    După un șir de suișuri și coborâșuri ajungem la pădurea căutată. Între multele tăieri care o brăzdează, găsim și exploatarea. Doar în acest loc, încă 3 hectare de pădure cvasivirgină din inima Sitului Natura 2000 Frumoasa au dispărut.

    În urmă a rămas prăpăd. Pe toată suprafața tăierii, solul este erodat, crengi și resturi sunt împrăștiate peste tot, trunchiuri sunt abandonate. La transportul lemnului, traversarea pârâului Conțu s-a realizat direct prin albie, fără instalarea de tuburi de beton sau podețe de lemn.

     

  • Cum dispare pădurea cvasivirgină de la Conțu

    Proiectul Pădurile virgine din România 2001-2018 a fost derulat prin Programma Internationaal Natuurbeheer – Maatschappelijke Transformatie (Programul pentru Managementul Internațional al Naturii – Transformare Socială, PIN-MATRA). Acesta avea obiective ambițioase, însă puține au fost realizate.
     
    Pădurile virgine și cvasivirgine trebuiau identificate și inventariate în perioada 2001-2004. Ceea ce s-a și întâmplat. Apoi ar fi trebuit să urmeze popularizarea rezultatelor, adoptarea de legislație pentru ocrotirea pădurilor, înființarea de centre de cercetare, etc.

    În ciuda promisiunilor, statul român nu a făcut mai nimic pentru protecția pădurilor virgine și cvasivirgine inventariate în 2004.
     
    Abia în 2012, cu 8 ani întârziere, apare prima lege dedicată acestor păduri. Însă în loc să prevadă o protecție reală, doar condiționează posibilitatea de a exploata cu obținerea unui aviz de la reprezentantul în teritoriu al autorității silvice centrale (în prezent Garda Forestieră), care să spună că pădurea nu ar corespunde criteriilor. Acest aviz trebuie obținut de ocoalele silvice pentru a putea emite Autorizația de Exploatare către firma exploatatoare.

    În cazul Conțu, pe lângă faptul că a fost inventariată ca pădure cvasivirgină, aceasta se găsea și pe suprafața Sitului Natura 2000 Frumoasa. Potrivit legii, exploatările de masă lemnoasă trebuie evaluate și avizate de administrația sitului. În plus, la acea dată, ar mai fi fost nevoie și de o Autorizație de Mediu de la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Sibiu.
     
    Site-ul inspectorulpadurii.ro informează doar că tăierea s-a făcut de către firma SC Mario Forest SRL în baza Actului de Punere în Valoare(APV) nr. 1040548 din 05.10.2016 și a Autorizației de Exploatare nr. 1147456, cu termenul 17.05.2017 - 31.10.2017 eliberate de Ocolul Silvic Avrig.
     
    Când am încercat să aflăm mai multe, însă, ne-am lovit de opacitatea Romsilva. Astfel că am fost nevoiți să punem cap la cap informațiile de pe inspectorulpadurii.ro și din teren cu date obținute de la APM Sibiu, Administrația Sitului Natura 2000 Frumoasa și Garda Forestieră Brașov.

    Panoul de exploatare pe care l-am găsit la coborâre, pe marginea drumului forestier de pe valea Conțu, ne arată tipul lucrării: „Tăieri Rase”.

    Panoul de exploatare pe care l-am găsit la coborâre, pe marginea drumului forestier de pe valea Conțu, ne arată tipul lucrării: „Tăieri Rase”.

    Am aflat că:

    • Exploatarea s-a făcut fără avizul Administrației Sitului Natura 2000 Frumoasa
    • Mario Forest SRL a depus cerere pentru obținerea Autorizației de Mediu la APM Sibiu, dar documentația a fost incompletă. Compania nu a revenit cu completări și procedura a rămas în aer.
    • Pădurea cvasivirgină a fost tăiată fără avizul Gărzii Forestiere Brașov.

    Mai mult, Garda Forestieră Brașov ne-a confirmat printr-un document oficial că nu a emis niciun aviz pentru exploatare în pădurile cvasivirgine din zona Conțu în anii 2016-2017. Pentru această perioadă, am reușit să identificăm 5 exploatări în acel trup de pădure (2 în 2016, 3 în 2017).

  • Unde s-a dus lemnul

    Firma exploatatoare, Mario Forest SRL, este unul dintre furnizorii Holzindustrie Schweighofer. În urma unor investigații care au adus la lumină ilegalități majore, în februarie 2017 compania austriacă a fost dezasociată de Forest Stewardship Council (FSC). Aceasta a pierdut astfel certificarea care atestă că prelucrează lemn provenit din exploatare sustenabilă.
      
    În condițiile1 impuse de FSC companiei austriece pentru o eventuală reasociere, pădurile virgine și cvasivirgine reprezintă unul din aspectele pentru care cere în mod explicit respectarea legii. La fel și în ceea ce privește lemnul provenit din arii protejate. Holzindustrie Schweighofer s-a angajat să respecte aceste condiții.

     

    Am contactat Mario Forest, firma exploatatoare, și am aflat că lemn din tăierea rasă din pădurea cvasivirgină Conțu a ajuns la Schweighofer. Faptul a fost confirmat și de firma austriacă.

    Reamintim că exploatarea nu fusese avizată de custodele ariei protejate Natura 2000 Frumoasa, iar Garda Forestieră Brașov, în a cărei zonă de competență se află pădurea Conțu, nu a emis în acel an niciun aviz care să ateste că această pădure ar putea fi exploatată. Deci tot acest lemn a fost tăiat ilegal. Preluarea lui contravenea angajamentelor asumate de Holzindustrie Schweighofer. Aceasta însă nu au oprit compania austriacă de la a-l accepta.

     

    Mai mult, potrivit informațiilor noastre, Schweighofer, în ciuda angajamentelor, a preluat lemn provenind și din alte exploatări care au avut loc în acest trup de pădure în anul 2017.

     

    1 Condiții cadru FSC pentru Grupul Schweighofer

  • Responsabilitatea pentru tăierile de păduri virgine și cvasivirgine

    Vidul legislativ în care au fost lăsate, din neglijență sau rea voință, pădurile inventariate până 2004 pe bani europeni, a dus la distrugerea multora din ele. Însă nici după ce au apărut legile care ar fi trebuit să le protejeze, aceste păduri nu au avut o soartă mai bună.
     
    Cauzele sunt multiple. Pe de o parte, legile sunt proaste și pline de capcane. În loc să ocrotească, creează diverse portițe pentru exploatare și pun piedici în calea protejării. Pe de altă parte, acestea sunt aplicate defectuos, sau pur și simplu încălcate.

     

    Responsabilitatea pentru situația actuală îi revine Ministerului Apelor și Pădurilor, în diversele forme pe care le-a luat de-a lungul timpului. Timp de 8 ani decidenții au refuzat să se ocupe de pădurile virgine. Iar când, în cele din urmă au făcut-o, mai mult au încurcat lucrurile.

    În 2012 apare primul Ordin de Ministru cu privire la pădurile virgine și cvasivirgine. Ministerul, deși recunoștea importanța științifică a acestor păduri, lăsa soarta lor pe seama aranjamentelor dintre firmele de amenajament și ocoalele silvice. Interesele acestora sunt în primul rând economice. Practic, astfel, lupul era pus paznic la stână. În plus, în România, amenajamentele se fac o dată la 10 ani. Majoritatea pădurilor virgine și cvasivirgine nu au ajuns să fie încadrate ca atare în amenajamente.

    Imagini Google Earth cu evoluția pădurii cvasivirgine din zona Conțu. Se observă cum exploatările au avut loc după aparția legislației cu privire la pădurile virgine și cvasivirgine.

    În decembrie 2016, a fost creat Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. A fost așteptat cu mare entuziasm de societatea civilă și anunțat cu mare emfază de minister. Însă eșecul acestuia a fost evident încă de la început. Într-o primă etapă, au fost incluse pădurile clasificate ca virgine și cvasivirgine în amenajamente. Acestea reprezentau doar 5,90% din suprafețele inventariate în 2004. În prezent, la peste 6 ani de la Ordinul din 2012 și la 14 ani de la încheierea inventarierii făcute de specialiștii româno-olandezi, peste 90% din pădurile virgine și cvasivirgine nu sunt recunoscute legal ca atare.2
     
    Acest Catalog a reprezentat mai mult un exercițiu de imagine decât o încercare de a proteja efectiv pădurile virgine și cvasivirgine. Majoritatea acestora rămâne la aprecierea și libera evaluare a firmelor de amenajament sau gărzilor forestiere. Companii și funcționari pot hotărî asupra unor păduri de interes științific și pot desface ce au făcut cercetătorii. Fie din reavoință, fie din pură incompetență, tăierile sunt în continuare favorizate.

     

    Un material mai amplu despre evoluția legislației și efectele acesteia poate fi găsit aici.

  • Site-ul inspectorulpadurii.ro – o șansă pierdută

    Deși a apărut foarte târziu, în 2016, site-ul inspectorulpadurii.ro ar fi putut ajuta la protejarea pădurilor virgine. Acesta conținea informații despre exploatările aflate în derulare și era menit să promoveze implicarea populației, dar și să alerteze autoritățile cu privire la eventuale ilegalități. După doar un an de existență, sub pretextul refacerii platformei, Ministerul a încetat actualizarea site-ului, făcându-l inutil.

    Site-ul includea hărțile originale, cu păduri virgine și cvasivirgine, inventariate în 2004. Sistemul era capabil să emită alarme dacă identifica exploatări suspecte de ilegalități în aceste păduri. Tratate cu seriozitate de autorități, acestea ar fi putut ajuta la ocrotirea pădurilor. Avem însă motive să credem că, de fapt, au fost tratate cu superficialitate și rea-voință.

    Printscreen inspectorulpadurii.ro alarme forestiere zona Conțu.

    În cazul Conțu, în anul 2016 au fost emise 2 alarme forestiere. Ambele atât pentru că exploatările se desfășurau în arii protejate, cât și pentru că vizau păduri inventariate în 2004 ca fiind cvasivirgine . Potrivit site-ului, acestea au fost rezolvate ca „alarme false”. Aceasta este însă în contradicție cu datele pe care am reușit să le adunăm, care arată că în ambele cazuri s-ar fi comis ilegalități.
     
    Acest fapt ne face să punem la îndoială în general modul în care sunt investigate alarmele forestiere. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apelor și Pădurilor de la 23 martie 2017, 94% din cele 3249 alarme forestiere rezolvate până la acea dată au fost „false” - un procentaj foarte greu de crezut.3 Ulterior funcția de alarmare a site-ului a fost închisă. Astfel, când a avut loc tăierea rasă din zona Conțu, investigată de noi, această funcție era inactivă.

     

    Pe teren situația continuă să fie cât se poate de proastă. Am văzut cu ochii noștri că, în munți, departe de ochii lumii, pădurile virgine și cvasivirgine de sute de ani, inventariate până în 2004 cu bani olandezi, sunt tăiate ilegal.
     
    Pădurea de la Conțu nu este singura care dispare hectar cu hectar. În timp ce citești aceste rânduri, probabil o altă pădure cu arbori viguroși și neatinși până acum de mâna omului cade sub drujbele firmelor de exploatare forestieră.

     

  • Ce putem face

    Când vorbim de păduri virgine, vorbim despre mai mult decât niște suprafețe de teren pe care au crescut copaci. Vorbim despre cunoașterea acumulată de aceste ecosisteme în sute de ani, învățând din interacțiunea lor cu tot ce le înconjoară. Cunoaștere care se va pierde pentru totdeauna dacă le distrugem, indiferent de câți copaci am planta apoi. Cunoașterea, mai mult decât orice, poate fi o sursă de prestigiu și bunăstare. Este de datoria noastră, ca societate civilizată, să o protejăm.

    Alte exploatări din zona Conțu.

    Am văzut cum acest proiect de preaderare la Uniunea Europeană, finanțat prin programul PIN-MATRA, nu a reușit să producă schimbarea necesară pentru a putea proteja această avuție. Ca urmare, pădurile virgine au fost, de-a lungul timpului, lăsate la voia întâmplării, a intereselor unor firme, sau la dispoziția unor funcționari. Și am pierdut mult mai mult decât lemnul scos din munți.

    Societatea românească însă s-a transformat, luând-o, ca de atâtea ori, înaintea decidenților și este mai interesată ca oricând de acces la informații, de legi clare, corecte și coerente și de respectarea acestora. A dovedit că este capabilă și pregătită să se implice și să lupte pentru normalitate. Iar această normalitatea înseamnă și să salvăm ce a mai rămas din pădurile virgine.
     
    Practic, în ce privește ilegalitățile care suspectăm că s-au petrecut în cazul pădurilor din zona Conțu, ne vom adresa autorităților competente cu o plângere penală. Sperăm că acestea vor investiga mai departe și vor lua măsurile necesare.

     

    Chiar mai importantă, însă, este o revizuire a legislației. Eșecul legilor actuale este evident. La 14 ani de la inventarierea din 2004, soarta a aproximativ 90% din pădurile identificate atunci ca fiind virgine și cvasivirgine este incertă. Cerem pentru toate suprafețele inventariate în 2004 un regim de ocrotire integrală, corespunzătoare tipului funcțional I (T I), grupa I funcțională, subgrupa 1.5, păduri de interes științific.
     
    De asemenea, cerem deplină transparență cu privire la aceste păduri. Trebuie alcătuită o bază de date accesibilă publicului și comunității științifice, în care să se regăsească toate informațiile cu privire la aceste păduri. Atât date cu privire la localizare, compoziție, istoric, cât și acces la hărți amenajistice, rezultate ale vizitelor în teren, cercetări științifice, etc.

     

     

  • Ajută-ne să continuăm investigațiile Declic

  • Distribuie!

    Distribuie pe Facebook

    Distribuie pe WhatsApp

    Distribuie pe Twitter